În strategia de prevenire şi tratare a cancerului prin regim alimentar, o serie de vitamine joacă un rol deosebit de important. În cele ce urmează vom arăta aportul lor în tratamentul anticancer şi alimentele în care se găsesc.
Vitamina A
Cu cât aportul produsului alimentar este mai mare în vitamina A, cu atât riscul de cancer pulmonar este mai mic. Vitamina A se găseşte în beta-caroten, legume şi fructe. O dietă bogată în vitamina A îmbunătăţeşte acuitatea vizuală, înlătură tulburările de vedere, împiedică intoxicaţiile şi infecţiile, înlătură tulburările de creştere şi slăbiciunile şi lipsa de energie manifestată de oamenii în vârstă, întreţine ţesutul epitelial. Lipsa de vitamina A afectează mucoasele membranelor, mai ales la cele care căptuşesc tubul digestiv şi tractul respirator. Vitamina A se găseşte în cantităţi relativ mari în: pătrunjel, salată verde, morcovi, usturoi, ardei gras, roşii, fragi, cireşe, pepeni, spanac, varză, fasole verde, tărâţe de grâu, germeni de cereale, caise. Dietele cu alimente conţinând vitamina A tratează tuberculoza, leucemia, cancerul la plămâni.
- Atenţie! Morcovii, broccoli, cartofii dulci, pepenii galbeni şi caisele sunt foarte bogate în beta-caroten. Un studiu efectuat în Japonia a arătat că, pe un eşantion de 265.000 de oameni, persoanele care consumau puţin beta-caroten prezentau un risc mărit de îmbolnăvire de cancer la plămâni.
Vitamina C
Vitamina C este formată din acid ascorbic şi reprezintă un factor esenţial în creşterea şi refacerea celulelor, a ţesuturilor, a gingiilor, vaselor sanguine, oaselor şi dinţilor. Ea ajută la absorbţia fierului în organism şi îndeplineşte un rol primordial în formarea colagenului. În condiţii de stres, vitamina C este consumată în cantităţi sporite. O dietă bogată în vitamina C ajută la vindecarea rănilor, măreşte eficienţa medicamentelor recomandate în tratarea infecţiilor urinare, accelerează cicatrizarea postoperatorie, menţine scăzut nivelul colesterolului în sânge, contribuie la prevenirea unui mare număr de infecţii virale şi bacteriene, oferă protecţie împotriva factorilor cancerigeni, acţionează ca laxativ natural, scade incidenţa cheagurilor de sânge în vasele sanguine.
Această vitamină este un factor important în tratarea răcelilor, îmbunătăţeşte absorbţia fierului anorganic, asigură coeziunea celulelor de proteine, previne îmbolnăvirea de scorbut şi prelungeşte durata vieţii.
Alimente bogate în vitamina C: citricele, afinele, murele, zmeura, toate legumele de culoare verde, roşiile, cartofii şi ardeii iuţi.
Inamicii vitaminei C: apa, căldura, prelucrarea termică a alimentelor, lumina, oxigenul şi fumatul. Vitamina C are un efect antitumoral şi reprezintă un protector de prim rang în riscul îmbolnăvirii de cancer. Ea are un rol în contracararea acţiunii radicalilor organici şi anorganici.
Aşa cum se cunoaşte, legumele şi fructele sunt bogate în vitamina C. Aceste elemente par să prevină deteriorarea ADN-ului (n.a. – proces care împiedică declanşarea îmbolnăvirii de cancer) şi răspândirea în organism a cancerului. Conform unor studii efectuate de importante personalităţi din domeniul cercetării medicale, dr. Linus Pauling şi dr. Ewar Cameron au lansat ideea că o supradoză de vitamina C tratează eficient cancerul. Cercetările ulterioare au dovedit că într-o concentraţie mărită de vitamina C celulele canceroase nu supravieţuiesc.
Concluzie! Puterea megadozelor de vitamina C de a distruge celulele de cancer este recomandată nu numai pentru a trata cancerul, ci şi pentru a elimina agresiunea virusurilor, de la o răceală banală până la virusul HIV. Supradozele de vitamina C se realizează prin injectare. Se practică în cazul bolnavilor canceroşi.
Vitamina D
Vitamina D mai este denumită şi „Vitamina Soarelui”, căci ea este obţinută prin acţiunea razelor solare sau prin alimentaţie.
Vitamina D este antirahitică şi participă la realizarea optimă a calciului şi a fosforului în organism, contribuie la buna asimilare a vitaminei A, ajută la tratarea conjunctivitelor, iar împreună cu vitaminele A şi C acţionează preventiv împotriva răcelilor. Studiile şi cercetările au dovedit că vitamina D trebuie considerată ca un important factor care ţine sub control deficienţele imunitare şi cancerul. Vitamina D are rolul de a întări capacitatea de acţiune a genei antitumorale p53 şi reduce riscul îmbolnăvirii de cancer. Există o teorie care susţine că una dintre formele vitaminei D distruge efectiv mutaţiile maligne. O altă teorie arată că vitamina D susţine activitatea genei p53 şi astfel celulele canceroase pot fi depistate şi eliminate rapid.
- Atenţie! Pentru a sintetiza vitamina D, corpul omenesc are nevoie de expunere la lumina solară. Se recomandă a sta zilnic în lumină solară circa 10-20 de minute.
Cantităţi importante de vitamina D conţin: sucul de portocale, sardinele, heringii, tonul, laptele şi brânzeturile. Dozele zilnice de vitamina D sunt de 400-1.000 UI. Dozele exagerate de vitamina D sunt toxice şi provoacă: o sete neobişnuită, ochi umflaţi, mâncărime, greţuri, vărsături, diaree, nevoia de a urina des, depozite de calciu anormale pe pereţii vaselor sanguine, în ficat, plămâni, rinichi, stomac.
Concluzie! Vitamina D (n.a. – calciferol) are un efect antiproliferativ, de inhibare a celulelor maligne.
Vitamina E
Vitamina E este considerată vitamina reproducerii. Lipsa ei în organism atrage degenerarea organelor sexuale şi încetarea secreţiilor acestora. Absenţa ei în organism produce întârzierea pubertăţii, dezvoltarea organelor sexuale, apariţia menstruaţiei (n.a. – le face să fie şi dureroase), atrage atrofierea fetusului şi naşterea de copii morţi, tulburări de creştere la copii, provoacă tulburări cardiovasculare, miopie evolutivă, anumite eczeme şi ulcere ale gambei.
Alimente bogate în vitamina E: germenii de grâu, legumele (salata verde, spanacul, pătrunjelul, mazărea etc), polenul, uleiurile vegetale. Cercetările medicale au demonstrat că vitamina E este un factor care protejează organismul uman împotriva răspândirii cancerului, întărind funcţia imunitară. Cercetătorii socotesc că această vitamină blochează formarea nitrozaminelor, substanţe cancerigene produse în stomac de nitriţii din alimentaţie (n.a. – din carnea procesată, de exemplu). Cantităţi mari de vitamina E găsim în nuci, în seminţe şi în peştele gras.
- Atenţie! Un studiu efectuat pe un eşantion de peste 80.000 de femei care nu au ajuns la menopauză, cu un istoric familial de cancer mamar şi care au consumat cea mai mare cantitate de vitamina E a demonstrat că acestea au prezentat o scădere a riscului de a face cancer la sân de 43%, faţă de o reducere a riscului cu doar 16% cât s-a constatat la cele care nu aveau legătură cu un istoric familial de cancer mamar.
Concluzie! Compuşii componenţi ai vitaminei E din alimente au un efect important în ceea ce priveşte prevenirea şi tratarea cancerului la sân. Totodată, studiile medicale prezentate în Journal of Biochemistry arată că vitamina E are şi un aport pozitiv în incidenţa cancerului de prostată şi de esofag.
Sursa: Victor Duță „Cancerul de sân”
